Excelenţei sale, Domnului Traian Băsescu, Preşedinte al României
14.09.2014
Excelenţei sale, Domnului Traian Băsescu,
Preşedinte al României
Excelenţă,
Prin prezenta ţinem să vă informăm că
aveţi posibilitatea să mai menţionaţi
nişte personalităţi, cu adevărat marcante ale neamului românesc .
După douăzeci şi trei de ani de la
declararea independenţei, mulţi dintre
ei sau chiar majoritatea, fiind marginalizaţi, continuă să rămână în
umbră. Ne simţim obligaţi să vă determinăm
şi pe Dumneavoastră, cel puţin în ceasul al doisprezecelea, să facem
dreptate.
În vâltoarea evenimentelor s-a cam uitat de acei lideri din
provincie, care la sfârşitul anilor '80 - începutul anilor '90
organizau manifestări cu sălile pline şi
arhipline prin satele Basarabiei, fiind
insultaţi şi apostrofaţi chiar de către conaţionalii noştri. Tot prin contribuţia lor nemijlocită
se umplea Piaţa Marii Adunări Naţionale la diverse manifestări
republicane, inclusiv la ,, Marea Adunare Naţională”,
,,Podurile de Flori” etc. De cele mai dese ori ei înfruntau o sumedenie
de obstacole din partea autorităţilor
locale, pe atunci încă
sovietice, a KGB-iştilor, a
consângenilor noştri mancurtizaţi, şi nu în ultimul rând, din partea separatiştilor, mai cu seamă cei de la Ştefan Vodă (Suvorov)
şi Căuşeni, localităţi care sunt situate
la doar 10-20 km
de Tighina şi Tiraspol şi care erau
nevoiţi să traverseze or. Tighina (Bender), deplasându-se la
diverse manifestaţii republicane, fiind permanent ameninţaţi şi provocaţi de bandiţii lui Smirnov.
Printre aceştia se numără şi
doi compatrioţi de
ai noştri, pe care îi cunoaştem de la începutul activităţii
lor, cu ei am colaborat şi continuăm sa colaborăm. Este vorba de membrii Frontului Popular de pe atunci, membri ai Forului Democrat al Românilor din Republica
Moldova, delegaţi la primul
Congres şi autori
ai unui film despre
acest eveniment, care s-a
învrednicit cu Diplome de laureat la diverse
festivaluri internaţionale. Sunt cei, care, încă în anul 2010, au fost
înaintaţi de către
for, având şi recomandări
din partea unor personalităţi
marcante, inclusiv colonei
şi generali, pentru a fi decoraţi
cu distincţii înalte de
stat, pe care dânşii le-au meritat din plin (copiile
se anexează). Este vorba
de cunoscutul cineast şi jurnalist Ion Bujor, preşedintele Companiei TV MIRADOR, laureat al festivalurilor internaţionale de
film documentar, membru al Federaţiei Mondiale a Jurnaliştilor, membru al
BBC, şi producătoarea şi
regizorul acestei Companii, Larisa
Eremia, laureată a festivalurilor internaţionale de film documentar,
membru al Federaţiei Mondiale a Jurnaliştilor, membru al BBC - ambii
participanţi la războiul de la Nistru din primăvara-vara
anului 1992. Primul, în calitate de
reporter de război, care a mers voluntar în acest război nedeclarat, iar
doamna, în calitate de asistentă medicală la Spitalul Raional
Ţinem să menţionăm, faptul
că meritul domniilor lor
nu consta doar
în participarea voluntară la acest război, ci şi la Mişcarea
de Renaştere şi Eliberare Naţională.
Bunăoară, domnul Ion Bujor a fost
membru activ al Sfatului Frontului
Popular din Moldova chiar din primii ani de constituire, preşedinte al Secţiei Raionale a FP din
raionul Suvorov. Din iniţiativa domniei sale şi cu susţinerea unui grup
foarte restrâns de compatrioţi, în mai 1990, a fost schimbată
denumirea raionului din Suvorov în Ştefan Vodă (copia ziarului „Literatura si
Arta „se anexează ). După zeci de manifestaţii de protest, a fost demolat monumentul
lui Lenin şi
înălţat monumentul lui
Ştefan Cel Mare şi
Sfânt, iar clădirea aşa
numitului „RAPO” cu
patru nivele a fost
transmisă Şcolii de Arte
pentru Copii ,,Maria Bieşu”
şi nu Secţiei
de Poliţie, cum preconiza conducerea de atunci, precum şi
alte activităţi nu mai
puţin importante. Prin '89, la Suvorov , nu a fost atât de
simplu, precum la Cotovsc ,
actualmente Hânceşti, Cutuzov, azi Ialoveni sau Lazo, azi Sângerei, unde
marea majoritate a
băştinaşilor erau şi sunt moldoveni–români, deşi, au fost
şi acolo confruntări. La
Suvorov - Ștefan
Vodă, a fost nevoie de mult curaj, pentru că într-o localitate populată preponderent de cetăţeni de alte naţionalităţi, veniţi, prin
anul 1964, din diferite colţuri
ale imperiului sovietic,
pentru înălţarea oraşului Suvorov în Stepa Bugeacului, era dificil să
lansezi această iniţiativă, dar mite să o materializezi.
Permanent erau telefonaţi şi
ameninţaţi cu răfuiala, deoarece era cu doi-trei ani
înaintea puciului de la
Moscova şi obţinerii Independenţei Republicii Moldova.
Practic, în acea perioadă, Secţia Raională a Frontului Popular se transformase
într-un staff, unde toata lumea se adresa după un sfat, ajutor şi susţinere.
Atunci a fost creat şi un Centru independent mass-media pentru apărarea
drepturilor omului. Membrii acestuia publicau,
în ziarul raional şi în cele
republicane, pagini întregi, zeci de articole (copia unor dintre ele se
anexează), iar studioul, nou fondat, de
creaţie cinematografică „Bujor”, filma
şi expedia subiecte la diverse posturi TV naţionale şi internaţionale, de
altfel, fiind primul studio independent, creat într-o zonă de conflict armat. Unele
filme le puteţi accesa pe pagina autorului www.bbc-filmnetwork-Ion Bujor. Un act
de adevărat sacrificiu şi eroism a avut loc cu mult înainte de război, când
un grup de membri ai Frontului Popular, condus de şeful secţiei raionale
al acestuia, Ion Bujor, a oprit o coloană de autobuse încărcate cu bandiţi
smirnovişti înarmaţi până în dinţi şi beţi criţă, care intenţionau să ajungă cu
orice preţ în Găgăuzia pentru a susţine
bandele separatiste de acolo. Ion Bujor, împreună cu un grup de patrioţi,
le-a barat calea preţ de câteva ore în regiunile satelor Răscăieţi şi Palanca,
forţându-i să facă cale întoarsă până
dimineaţă, ocolind tocmai prin regiunea
Odesa. Astfel a fost evitat un măcel groaznic, dat fiind faptul că tot în
acea seară sute şi chiar mii de
voluntari din Chişinău, neînarmaţi, se
îndreptau spre Găgăuzia, în frunte cu prim-ministrul de atunci Mircea Druc. (copia
ziarului se anexează)
Membrii Secţiei Raionale
a FP, condusă de domnul Bujor, au participat activ şi la alegerile în Sovietul Suprem din fosta URSS, fiind în 1989 persoana
de încredere a
savantului cu relevanţă mondială, academicianul Gheorghe Ghidirim,
care a
reuşit să obţină
mandatul de deputat într-o luptă foarte
dură şi complicată cu 29 de
contracandidaţi, majoritatea fiind
nomenclaturişti de partid. Rolul
lui Ion Bujor şi al echipei sale a fost unul decisiv în această victorie.
Pe parcursul anilor, onorându-şi
obligaţiunile de serviciu, de
corespondent special al Companiei de
Stat ,, Teleradio-Moldova” pentru zona de Sud-Est, devenită deja zona de
conflict Transnistria, concomitent
deţinând şi funcţia de director
al Centrului Ştiinţei şi Practicei Avansate din această
regiune, iar doamna Eremia, asistentă medicală, apoi regizor
şi producător, continua să participe
activ şi la viaţa politică a ţării. În cei peste 40 de ani de
activitate, ambii au făcut şi continuă să facă politică, economie şi creaţie.
La alegerile prezidenţiale din 1996 l-au
susţinut pe scriitorul-academician
Valeriu Matei, pentru care au votat sute de alegători,
obţinând un rezultat enorm, în 1998, la alegerile parlamentare - pe
savantul cu renume mondial Gheorghe Duca, actualul preşedinte al AŞM, care a obţinut mandatul de parlamentar, iar în
2008, pe scriitorul-academician Nicolae Dabija, fiindu-le şi persoane de
încredere. Le-am fi foarte recunoscători, dacă
şi dumnealor ar
confirma acest fapt,
punându-şi semnătura pe scrisoarea noastră. Nu mai puţin
important este şi
faptul că domnul
Ion Bujor, pe parcursul a 25 de ani, a fost corespondent special la TV naţională şi corespondent permanent la TVR 1
România, din ianuarie 1992 până în decembrie 2001, (copiile
certificatului şi a recomandării se anexează) într-o zonă
extrem de periculoasă.
Reuşea să filmeze şi să expedieze
diverse materiale nu doar pentru posturile de televiziune din Chişinău
şi Bucureşti, dar şi din alte ţări,
participând şi la
diverse festivaluri internaţionale de film
documentar. În plus, Domnia sa
reuşea să filmeze manifestaţii din capitala
republicii, să participe la diverse expediţii ecologice pe râurile Prut şi
Nistru, realizând filme distinse cu Premiul ”Antena de Aur” al Televiziunii Naţionale
şi diplome de laureat la mai multe
festivaluri naţionale şi internaţionale (copiile unor diplome se
anexează).
Din iniţiativa domnului Bujor şi a doamnei Eremia, şi cu susţinerea
subsemnaţilor, acum 15 ani, în decembrie 1998, a fost fondată Compania TV MIRADOR. Ca rezultat al acestei activităţi, au fost realizate un şir de subiecte, emisiuni TV, filme
documentare, care s-au învrednicit de diplome de laureat la diverse festivaluri
internaţionale, precum ,,Fulger”, „Expediţia Prut 98 sau o rezervaţie
spirituală a neamului”, ,, Împreună pentru un Prut curat”, 2006, ,,AŞM - la
semnificativ jubileu şi o frumoasă
aniversare ", 2011,
,,Bioregulatoare unice” etc.
Tot din iniţiativa dumnealor, pe 28
noiembrie 2013, ziua deschiderii Summitului de la Vilnus , a fost
organizat un duplex Chișinău –Vilnus şi fondat
cenaclul ”Akademos” pe lângă Academia de Ştinţe a Moldovei. De altfel,
au avut loc deja mai multe şedinţe ale acestuia. Una dintre acestea a fost
dedicată aniversarii a 95-a de la Marea Unire din 1918 şi
25 de ani de colaborare cu savanţii AȘM (copiile avizului şi invitaţiei se anexează). În ziua de 14
februarie 2014, la momentul lansării cărţii protoiereului Ioan Ciuntu dedicată marelui martir al neamului românesc,
poetului Grigore Vieru, întitulata ”Aşa
l-am cunoscut”, a fost prezentat, în
absolută premieră, filmul ,,Ultima zi de
naştere a poetului Grigore Vieru”. La şedinţele care au urmat a fost
demonstrat un nou film documentar serial, diverse prelegeri
academice cu genericul ,,Arhiva de aur a AŞM”, printre acestea fiind şi
discursul scriitorului-academician Nicolae Dabija - ,,Partea Noastră de
Veşnicie - Limba Română “ dedicat sărbătorii naţionale Limba Noastră cea
Română, prelegerea academică a artistului poporului din Republica Moldova
Mihai Munteanu -,,Limba Română şi
Muzica“, prelegerea ,,Ştiinţa în Republica Moldova” a academicianului Gheorghe
Duca, preşedinte al AŞM, filmele documentare ,,Imnul Forului Democrat al
Românilor din Republica Moldova”, „Gheorghe Învingătorul” dedicat marelui
patriot al neamului românesc Gheorghe Ghimpu şi persoanelor care au avut de
suferit de pe urma regimului totalitar comunist.
Un proiect inedit realizat de către echipa noastră, condusă de Ion Bujor şi
Larisa Eremia, este şi Pelerinajul
video ,,Sfintele Noastre Mănăstiri”,
asupra căruia am lucrat timp de peste douăzeci şi trei de ani. Domnul
Bujor şi doamna
Eremia, pe parcursul anilor, au
realizat zeci de proiecte, peste
1500 de subiecte şi emisiuni TV, filme documentare, care s-au învrednicit de diverse menţiuni importante,
toate acestea au fost donate bibliotecii
AŞM, inclusiv peste 1000 de casete, discuri etc. Un material mai amplu despre
gestul respectiv a fost publicat în ziarul ,,Literatura şi Arta”, nr. 5 din 30
ianuarie 2014 ( copia se anexează).
Ambii, pe parcursul anilor,
au manifestat un
comportament cu adevărat
patriotic, deşi, nici la o aniversare
din ultimii 22 de
ani de independenţă, nu s-au
învrednicit de înalte distincţii
ale acestui stat (nici ale
statului român), la baza
căruia au stat şi au
luptat pentru constituirea lui,
punându-şi viaţa în pericol,
sacrificându-se în numele
acestor idealuri sfinte. Au fost menţionaţi doar cu nişte insigne ale MAI
şi câte o medalie. Chiar dacă Ion Bujor în 1989 a obţinut titlul
de „Om Emerit”, acesta este rezultatul activităţii sale pe tărâmul
cultural. Bunăoară, în 1983 i-a fost
oferită diploma Ministerului Culturii,
iar în 1988, a
devenit ,,Eminent al Culturii”. Indiscutabil că marea majoritate a patrioţilor basarabeni menţionaţi
cu înalte distincţii ale
statului român au meritat-o din plin. Însă, după noi, şi colegii noştri
sunt vrednici de astfel de distincţii.
Am dori să accentuăm, odată în plus, că dânşii nu
sunt doar unii dintre
puţinii telejurnalişti, sunt
chiar unicii care au filmat şi
montat, până la ora
actuală, cinci filme documentare, devenite
laureate la diverse
festivaluri internaţionale,
care demască politica
imperială rusă, ce încălca
drepturile fundamentale ale omului.
În arhiva lor personală unicat,
donată AȘM, mai
au încă un şir
de materiale video pe această tematică,
deocamdată nevalorificate din lipsa de finanţe. Faptul că
Rusia a fost recunoscută
de către CEDO
ca ţară agresor,
este şi meritul
acestora, adevăraţi eroi naţionali.
Un lucru important este şi
faptul că la toate referendumurile şi scrutinele electorale dânşii ne îndemnau să susţinem candidatura
Dumneavoastră şi a partidului.
Excelenţă,
Ambii, în anul 2013, au
marcat frumoase aniversări, de 60
de ani şi respectiv de 55
de ani de
la naştere (la 6 iulie şi 1
iunie), totodată 40 şi respectiv 35 de ani de activitate. Considerăm că decoraţiile ar fi
o recunoaştere a
meritelor deosebite din partea
statului, un semn de profundă
gratitudine, pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Renaştere şi
Eliberare Naţională, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în
lupta pentru independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova,
pentru curajul, devotamentul şi dârzenia de care au dat şi dau dovadă şi
astăzi. O bună încurajare
pentru realizarea în continuare
cu succes a unor
noi proiecte întru
binele ţării noastre si în cadrul
programului UE-România –Ucraina-Moldova.
Apropo, dânşii lucrează şi asupra unor noi proiecte inedite în cadrul acestui program, privind organizarea
şi desfăşurarea unor festivaluri internaţionale de film documentar, cu
deschiderea unor noi rute turistice „Imaginea tării prin arta a şaptea –
cinematografie - ş turismul rural”, „Pe urmele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, de
la Cetatea Albă
la Putna ”,
„Redescoperă sufletul şi frumuseţea
Prutului şi a Dunării” şi altele.
Excelenţă,
Mulţumindu-vă anticipat, rugăm să
primiţi înaltele noastre consideraţiuni în speranţa soluţionării pozitive a solicitării noastre.
Mihai Tomov,
Mihai Dilan,
(pensionari, 70 respectiv 65 de ani, ex-redactori ai Ziarului Raional
”Prier” din raionul Ştefan Vodă, foşti şi actuali colegi)
Maria Stratulat,
Ana Cerepida,
(asistente medicale din Orhei şi Criuleni, ex-colege ale doamnei
Eremia)
Adresa noastră: raionul Ştefan Vodă,
or. Ştefan Vodă, str. S. Lazo, 69
tel. de contact 0794 854 50, 0676 209 80, 0785 878 07, 0693 095 00.
P.S. Suntem convinşi că sub acest mesaj am fi putut aduna sute de
semnături, dar nu am făcut-o dintr-un simplu motiv, deoarece faptele şi
documentele vorbesc de la sine.
P.S. Un mesaj similar a fost expediat şi Excelenţei sale, Domnului Marius
Lazurca,
Ambasador al României la Chisinău.
14.09.2014
Excelenţei
sale, Domnului Nicolae Timofte,
Preşedinte al Republicii Moldova
Excelenţă,
Prin prezenta
ţinem să vă informăm că aveţi
posibilitatea să mai reparaţi nişte
greşeli ale predecesorilor Dumneavoastră, după noi, foarte importante, dat
fiind faptul că este vorba despre nişte
personalităţi, care nu numai au
stat la baza constituirii acestui stat,
dar au contribuit şi contribuie la crearea unei imagini pozitive a acestuia în
lume. După douăzeci şi trei de ani de la
declararea independenţei, mulţi dintre ei sau chiar majoritatea, fiind marginalizaţi,
continuă să rămână în umbră. Ne simţim
obligaţi să vă determinăm şi pe
Dumneavoastră, cel puţin în ceasul al
doisprezecelea, să facem dreptate.
În vâltoarea
evenimentelor s-a cam uitat de acei lideri
din provincie, care la sfârşitul
anilor '80 - începutul anilor '90 organizau
manifestări cu sălile pline şi arhipline prin satele Basarabiei, fiind insultaţi şi apostrofaţi chiar de către
conaţionalii noştri. Tot prin contribuţia lor nemijlocită se umplea Piaţa Marii Adunări
Naţionale la diverse manifestări republicane,
inclusiv la ,, Marea Adunare Naţională”,
,,Podurile de Flori” etc. De cele mai dese ori ei înfruntau o sumedenie
de obstacole din partea autorităţilor
locale, pe atunci încă
sovietice, a KGB-iştilor, a
consângenilor noştri mancurtizaţi, şi nu în ultimul rând, din
partea separatiştilor, mai cu seamă cei de la Ştefan Vodă (Suvorov)
şi Căuşeni, localităţi care sunt situate
la doar 10-20 km
de Tighina şi Tiraspol şi care erau
nevoiţi să traverseze or. Tighina (Bender), deplasându-se la
diverse manifestaţii republicane, fiind permanent ameninţaţi şi provocaţi de bandiţii lui Smirnov.
Printre
aceştia se numără şi doi compatrioţi
de ai noştri,
pe care îi cunoaştem de la începutul activităţii lor, cu ei am colaborat
şi continuăm sa colaborăm. Este vorba de membrii Frontului Popular de pe atunci, membri ai Forului Democrat al Românilor din Republica
Moldova, delegaţi la primul
Congres şi autori
ai unui film despre
acest eveniment, care s-a
învrednicit cu Diplome de laureat la diverse
festivaluri internaţionale. Sunt cei, care, încă în anul 2010, au fost
înaintaţi de către
for, având şi recomandări
din partea unor personalităţi
marcante, inclusiv colonei
şi generali, pentru a fi decoraţi
cu distincţii înalte de
stat, pe care dânşii le-au meritat din plin (copiile
se anexează), sperăm că documentele se mai păstrează în arhiva Preşedinţiei şi
a Parlamentului. Este vorba
de cunoscutul cineast şi jurnalist Ion Bujor, preşedintele Companiei TV MIRADOR, laureat al festivalurilor internaţionale de
film documentar, membru al Federaţiei Mondiale a Jurnaliştilor, membru al
BBC, şi producătoarea şi
regizorul acestei Companii, Larisa
Eremia, laureată a festivalurilor internaţionale de film documentar,
membru al Federaţiei Mondiale a Jurnaliştilor, membru al BBC - ambii
participanţi la războiul de la Nistru din primăvara-vara
anului 1992. Primul, în calitate de
reporter de război, care a mers voluntar în acest război nedeclarat, iar
doamna, în calitate de asistentă medicală la Spitalul Raional
Ţinem să menţionăm,
faptul că meritul domniilor
lor nu consta
doar în participarea voluntară la acest război, ci şi la Mişcarea
de Renaştere şi Eliberare Naţională.
Bunăoară, domnul Ion Bujor a fost membru activ al Sfatului Frontului Popular din
Moldova chiar din primii ani de constituire,
preşedinte al Secţiei Raionale a FP din raionul Suvorov. Din iniţiativa
domniei sale şi cu susţinerea unui grup foarte
restrâns de compatrioţi, în mai 1990, a fost schimbată denumirea raionului din
Suvorov în Ştefan Vodă (copia ziarului „Literatura si Arta „se anexează ). După
zeci de manifestaţii de protest, a fost demolat
monumentul lui Lenin
şi înălţat monumentul
lui Ştefan Cel Mare
şi Sfânt, iar clădirea aşa numitului „RAPO”
cu patru nivele a fost transmisă Şcolii de
Arte pentru Copii ,,Maria
Bieşu” şi nu
Secţiei de Poliţie, cum preconiza
conducerea de atunci, precum şi
alte activităţi nu mai
puţin importante. Prin '89, la Suvorov , nu a fost atât de
simplu, precum la Cotovsc ,
actualmente Hânceşti, Cutuzov, azi Ialoveni sau Lazo, azi Sângerei, unde
marea majoritate a băştinaşilor
erau şi sunt moldoveni–români, deşi, au fost
şi acolo confruntări. La
Suvorov - Ștefan
Vodă, a fost nevoie de mult curaj, pentru că într-o localitate populată preponderent de cetăţeni de alte naţionalităţi, veniţi, prin
anul 1964, din diferite colţuri
ale imperiului sovietic,
pentru înălţarea oraşului Suvorov în Stepa Bugeacului, era dificil să
lansezi această iniţiativă, dar mite să o materializezi.
Permanent erau telefonaţi şi
ameninţaţi cu răfuiala, deoarece era cu doi-trei ani
înaintea puciului de la
Moscova şi obţinerii Independenţei Republicii Moldova.
Practic, în acea perioadă, Secţia Raională a Frontului Popular se transformase
într-un staff, unde toata lumea se adresa după un sfat, ajutor şi susţinere.
Atunci a fost creat şi un Centru independent mass-media pentru apărarea
drepturilor omului. Membrii acestuia publicau,
în ziarul raional şi în cele
republicane, pagini întregi, zeci de articole (copia unor dintre ele se
anexează), iar studioul, nou fondat, de
creaţie cinematografică „Bujor”, filma
şi expedia subiecte la diverse posturi TV naţionale şi internaţionale, de
altfel, fiind primul studio independent, creat într-o zonă de conflict armat.
Unele filme le puteţi accesa pe pagina autorului www.bbc-filmnetwork-Ion Bujor. Un act
de adevărat sacrificiu şi eroism a avut loc cu mult înainte de război, când
un grup de membri ai Frontului Popular, condus de şeful secţiei raionale
al acestuia, Ion Bujor, a oprit o coloană de autobuse încărcate cu bandiţi
smirnovişti înarmaţi până în dinţi şi beţi criţă, care intenţionau să ajungă cu
orice preţ în Găgăuzia pentru a susţine
bandele separatiste de acolo. Ion Bujor, împreună cu un grup de
patrioţi, le-a barat calea preţ de câteva ore în regiunile satelor Răscăieţi şi
Palanca, forţându-i să facă cale
întoarsă până dimineaţă, ocolind tocmai
prin regiunea Odesa. Astfel a fost
evitat un măcel groaznic, dat
fiind faptul că tot în acea seară sute
şi chiar mii de voluntari din Chişinău, neînarmaţi, se îndreptau spre Găgăuzia, în frunte cu
prim-ministrul de atunci Mircea Druc. (copia ziarului se anexează)
Membrii Secţiei
Raionale a FP, condusă de domnul
Bujor, au participat activ şi la
alegerile în Sovietul Suprem din fosta
URSS, fiind în 1989 persoana de
încredere a savantului cu relevanţă mondială,
academicianul Gheorghe Ghidirim, care
a reuşit să
obţină mandatul de deputat într-o luptă foarte
dură şi complicată cu 29 de
contracandidaţi, majoritatea fiind
nomenclaturişti de partid. Rolul
lui Ion Bujor şi al echipei sale a fost unul decisiv în această victorie.
Pe
parcursul anilor, onorându-şi
obligaţiunile de serviciu, de
corespondent special al Companiei de
Stat ,, Teleradio-Moldova” pentru zona de Sud-Est, devenită deja zona de
conflict Transnistria, concomitent
deţinând şi funcţia de director
al Centrului Ştiinţei şi Practicei Avansate din această
regiune, iar doamna Eremia, asistentă medicală, apoi regizor
şi producător, continua să participe
activ şi la viaţa politică a ţării. În cei peste 40 de ani de
activitate, ambii au făcut şi continuă să facă politică, economie şi
creaţie. La alegerile prezidenţiale din 1996 l-au susţinut
pe scriitorul-academician Valeriu Matei,
pentru care au votat sute de alegători, obţinând un rezultat enorm, în 1998, la alegerile parlamentare - pe
savantul cu renume mondial Gheorghe Duca, actualul preşedinte al AŞM, care a obţinut mandatul de parlamentar, iar
în 2008, pe scriitorul-academician Nicolae Dabija, fiindu-le şi persoane de
încredere. Le-am fi foarte recunoscători, dacă
şi dumnealor ar
confirma acest fapt,
punându-şi semnătura pe scrisoarea noastră. Nu mai puţin
important este şi
faptul că domnul
Ion Bujor, pe parcursul a 25 de ani, a fost corespondent special la TV naţională şi corespondent permanent la TVR 1
România, din ianuarie 1992 până în decembrie 2001, (copiile
certificatului şi a recomandării se anexează) într-o zonă
extrem de periculoasă.
Reuşea să filmeze şi să expedieze
diverse materiale nu doar pentru posturile de televiziune din Chişinău
şi Bucureşti, dar şi din alte ţări,
participând şi la
diverse festivaluri internaţionale de film
documentar. În plus, Domnia sa
reuşea să filmeze manifestaţii din capitala
republicii, să participe la diverse expediţii ecologice pe râurile Prut şi
Nistru, realizând filme distinse cu Premiul ”Antena de Aur” al Televiziunii
Naţionale şi diplome de laureat la mai
multe festivaluri naţionale şi internaţionale (copiile unor diplome se
anexează).
Din iniţiativa domnului Bujor şi
a doamnei Eremia, şi cu susţinerea
subsemnaţilor, acum 15 ani, în decembrie 1998, a fost fondată Compania TV MIRADOR. Ca rezultat al acestei activităţi, au fost realizate un şir de subiecte, emisiuni TV, filme
documentare, care s-au învrednicit de diplome de laureat la diverse festivaluri
internaţionale, precum ,,Fulger”, „Expediţia Prut 98 sau o rezervaţie
spirituală a neamului”, ,, Împreună pentru un Prut curat”, 2006, ,,AŞM - la
semnificativ jubileu şi o frumoasă
aniversare ", 2011,
,,Bioregulatoare unice” etc.
Tot
din iniţiativa dumnealor, pe 28
noiembrie 2013, ziua deschiderii Summitului de la Vilnus , a fost
organizat un duplex Chișinău –Vilnus şi fondat
cenaclul ”Akademos” pe lângă Academia de Ştinţe a Moldovei. De altfel,
au avut loc deja mai multe şedinţe ale acestuia. Una dintre acestea a fost
dedicată aniversarii a 95-a de la Marea Unire din 1918
şi 25 de ani de colaborare cu savanţii AȘM (copiile avizului şi invitaţiei se anexează). În ziua
de 14 februarie 2014, la momentul
lansării cărţii protoiereului Ioan Ciuntu dedicată marelui martir al neamului românesc,
poetului Grigore Vieru, întitulata ”Aşa
l-am cunoscut”, a fost prezentat, în
absolută premieră, filmul ,,Ultima zi de
naştere a poetului Grigore Vieru”. La şedinţele care au urmat au fost
demonstrate filme documentare, diverse
prelegeri academice cu genericul ,,Arhiva de aur a AŞM”, printre acestea fiind
şi discursul scriitorului-academician Nicolae Dabija - ,,Partea Noastră de
Veşnicie - Limba Română “ dedicat sărbătorii naţionale Limba Noastră cea
Română, prelegerea academică a artistului poporului din Republica Moldova Mihai Munteanu -,,Limba Română şi Muzica“,
prelegerea ,,Ştiinţa în Republica Moldova” a academicianului Gheorghe Duca,
preşedinte al AŞM, filmele documentare ,,Imnul Forului Democrat al Românilor
din Republica Moldova”, „Gheorghe Învingătorul” dedicat marelui patriot al
neamului românesc Gheorghe Ghimpu şi persoanelor care au avut de suferit de pe
urma regimului totalitar comunist.
Un
proiect inedit realizat de către echipa noastră, condusă de Ion Bujor şi Larisa
Eremia, este şi Pelerinajul video ,,Sfintele Noastre Mănăstiri”, asupra căruia
am lucrat timp de peste douăzeci şi doi de ani.
Domnul Bujor şi
doamna Eremia, pe parcursul
anilor, au realizat zeci de proiecte, peste 1500 de subiecte şi
emisiuni TV, filme documentare, care s-au
învrednicit de diverse menţiuni importante, toate acestea au fost donate bibliotecii AŞM, inclusiv
peste 1000 de casete, discuri etc. Un material mai amplu despre gestul
respectiv a fost publicat în ziarul ,,Literatura şi Arta”, nr. 5 din 30
ianuarie 2014 ( copia se anexează).
Ambii, pe parcursul anilor,
au manifestat un
comportament cu adevărat
patriotic, deşi, nici la o aniversare
din ultimii 22 de
ani de independenţă, nu s-au
învrednicit de înalte distincţii
ale acestui stat, la
baza căruia au
stat şi au luptat pentru constituirea lui, punându-şi viaţa
în pericol, sacrificându-se în
numele acestor idealuri
sfinte. Au fost menţionaţi doar
cu nişte insigne ale MAI şi câte o medalie. Chiar dacă Ion Bujor în 1989 a obţinut titlul
de „Om Emerit”, acesta este rezultatul activităţii sale pe tărâmul
cultural. Bunăoară, în 1983 i-a fost
oferită diploma Ministerului Culturii,
iar în 1988, a
devenit ,,Eminent al Culturii”. Considerăm că şi colegii noştri sunt vrednici
de înalte distincţii.
Am
dori să accentuăm, odată în plus, că
dânşii nu sunt
doar unii dintre puţinii
telejurnalişti, sunt chiar
unicii care au filmat şi montat,
până la ora actuală,
cinci filme documentare, devenite
laureate la diverse
festivaluri internaţionale,
care demască politica
imperială rusă, ce încălca
drepturile fundamentale ale omului.
În arhiva lor personală unicat,
donată AŞM, mai au
încă un şir de
materiale video pe această tematică,
deocamdată nevalorificate din lipsa de finanţe. Faptul că
Rusia a fost recunoscută
de către CEDO
ca ţară agresor,
este şi meritul
acestora, adevăraţi eroi naţionali.
Excelenţă,
Ambii, în
anul 2013, au
marcat frumoase aniversări, de 60
de ani şi respectiv de 55
de ani de
la naştere (la 6 iulie şi 1
iunie), totodată 40 şi respectiv 35 de ani de activitate. Considerăm că decoraţiile ar fi
o recunoaştere a
meritelor deosebite din partea
statului, un semn de profundă
gratitudine, pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Renaştere şi
Eliberare Naţională, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în
lupta pentru independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova,
pentru curajul, devotamentul şi dârzenia de care au dat şi dau dovadă şi
astăzi. O bună încurajare
pentru realizarea în continuare
cu succes a unor
noi proiecte întru
binele ţării noastre si în cadrul
programului UE-România –Ucraina-Moldova.
Apropo, dânşii lucrează şi asupra unor noi proiecte inedite în cadrul acestui program, privind
organizarea şi desfăşurarea unor festivaluri internaţionale de film documentar,
cu deschiderea unor noi rute
turistice „Imaginea tării prin arta a
şaptea – cinematografie - şi turismul rural”, „Pe urmele lui Ştefan cel Mare şi
Sfânt, de la Cetatea Albă
la Putna ”,
„Redescoperă sufletul şi frumuseţea
Prutului şi a Dunării” şi altele.
Excelenţă,
Mulţumindu-vă anticipat, rugăm să primiţi
înaltele noastre consideraţiuni în speranţa soluţionării pozitive a solicitării noastre.
Mihai
Tomov,
Mihai
Dilan,
(pensionari,
70 respectiv 65 de ani, ex-redactori ai Ziarului Raional ”Prier” din raionul Ştefan
Vodă, foşti şi actuali colegi)
Maria
Stratulat,
Ana
Cerepida,
(asistente
medicale din Orhei şi Criuleni, ex-colege ale doamnei Eremia)
Adresa noastră: raionul
Ştefan Vodă, or. Ştefan Vodă,
str. S. Lazo, 69
tel. de
contact 0794 854 50, 0676 209 80, 0785 878 07, 0693 095 00.
P.S. Suntem
convinşi că sub acest mesaj am fi putut aduna sute de semnături, dar nu am
făcut-o dintr-un simplu motiv, deoarece faptele şi documentele vorbesc de la
sine.
P.S. Un mesaj similar a fost expediat şi Domnului Chiril Lucinschi,
Preşedinte al Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret,
spot şi mass-media
14.09.2014
Excelenţei
sale, Domnului Marius Lazurca,
Ambasador al României
|
Excelenţă,
Prin prezenta
ţinem să vă informăm că aveţi
posibilitatea să mai menţionaţi
nişte personalităţi, cu adevărat marcante ale neamului românesc .
După douăzeci şi trei de ani de la
declararea independenţei, mulţi dintre
ei sau chiar majoritatea, fiind marginalizaţi, continuă să rămână în
umbră. Ne simţim obligaţi să vă
determinăm şi pe Dumneavoastră, cel
puţin în ceasul al doisprezecelea, să
facem dreptate.
În vâltoarea
evenimentelor s-a cam uitat de acei lideri
din provincie, care la sfârşitul
anilor '80 - începutul anilor '90 organizau
manifestări cu sălile pline şi arhipline prin satele Basarabiei, fiind insultaţi şi apostrofaţi chiar de către
conaţionalii noştri. Tot prin contribuţia lor nemijlocită
se umplea Piaţa Marii Adunări Naţionale la diverse manifestări
republicane, inclusiv la ,, Marea Adunare Naţională”,
,,Podurile de Flori” etc. De cele mai dese ori ei înfruntau o sumedenie
de obstacole din partea autorităţilor locale,
pe atunci încă
sovietice, a KGB-iştilor, a
consângenilor noştri mancurtizaţi, şi nu în ultimul rând, din
partea separatiştilor, mai cu seamă cei de la Ştefan Vodă (Suvorov)
şi Căuşeni, localităţi care sunt situate
la doar 10-20 km
de Tighina şi Tiraspol şi care erau
nevoiţi să traverseze or. Tighina (Bender), deplasându-se la
diverse manifestaţii republicane, fiind permanent ameninţaţi şi provocaţi de bandiţii lui Smirnov.
Printre
aceştia se numără şi doi compatrioţi
de ai noştri,
pe care îi cunoaştem de la începutul activităţii lor, cu ei am colaborat
şi continuăm sa colaborăm. Este vorba de membrii Frontului Popular de pe atunci, membri ai Forului Democrat al Românilor din Republica
Moldova, delegaţi la primul
Congres şi autori
ai unui film despre
acest eveniment, care s-a
învrednicit cu Diplome de laureat la diverse
festivaluri internaţionale. Sunt cei, care, încă în anul 2010, au fost
înaintaţi de către
for, având şi recomandări
din partea unor personalităţi
marcante, inclusiv colonei
şi generali, pentru a fi decoraţi
cu distincţii înalte de stat, pe
care dânşii le-au meritat din plin (copiile se anexează). Este
vorba de cunoscutul cineast şi
jurnalist Ion Bujor, preşedintele
Companiei TV MIRADOR, laureat al
festivalurilor internaţionale de film documentar, membru al Federaţiei Mondiale
a Jurnaliştilor, membru al BBC, şi
producătoarea şi regizorul acestei Companii, Larisa Eremia, laureată a festivalurilor
internaţionale de film documentar, membru al Federaţiei Mondiale a
Jurnaliştilor, membru al BBC - ambii participanţi la războiul de la Nistru din primăvara-vara
anului 1992. Primul, în calitate de
reporter de război, care a mers voluntar în acest război nedeclarat, iar
doamna, în calitate de asistentă medicală la Spitalul Raional
Ţinem să menţionăm,
faptul că meritul domniilor
lor nu consta
doar în participarea voluntară la acest război, ci şi la Mişcarea
de Renaştere şi Eliberare Naţională.
Bunăoară, domnul Ion Bujor a fost membru activ al Sfatului Frontului Popular din
Moldova chiar din primii ani de constituire,
preşedinte al Secţiei Raionale a FP din raionul Suvorov. Din iniţiativa
domniei sale şi cu susţinerea unui grup foarte
restrâns de compatrioţi, în mai 1990, a fost schimbată denumirea raionului din
Suvorov în Ştefan Vodă (copia ziarului „Literatura si Arta „se anexează ). După
zeci de manifestaţii de protest, a fost demolat
monumentul lui Lenin
şi înălţat monumentul
lui Ştefan Cel Mare
şi Sfânt, iar clădirea aşa numitului „RAPO”
cu patru nivele a fost transmisă Şcolii de
Arte pentru Copii ,,Maria
Bieşu” şi nu
Secţiei de Poliţie, cum preconiza
conducerea de atunci, precum şi
alte activităţi nu mai
puţin importante. Prin '89, la Suvorov , nu a fost atât de
simplu, precum la Cotovsc ,
actualmente Hânceşti, Cutuzov, azi Ialoveni sau Lazo, azi Sângerei, unde
marea majoritate a
băştinaşilor erau şi sunt moldoveni–români, deşi, au fost
şi acolo confruntări. La
Suvorov - Ștefan
Vodă, a fost nevoie de mult curaj, pentru că într-o localitate populată preponderent de cetăţeni de alte naţionalităţi, veniţi, prin
anul 1964, din diferite colţuri
ale imperiului sovietic,
pentru înălţarea oraşului Suvorov în Stepa Bugeacului, era dificil să
lansezi această iniţiativă, dar mite să o materializezi.
Permanent erau telefonaţi şi
ameninţaţi cu răfuiala, deoarece era cu doi-trei ani înaintea
puciului de la Moscova şi
obţinerii Independenţei Republicii Moldova. Practic, în acea perioadă,
Secţia Raională a Frontului Popular se transformase într-un staff, unde toata
lumea se adresa după un sfat, ajutor şi susţinere. Atunci a fost creat şi un
Centru independent mass-media pentru apărarea drepturilor omului. Membrii
acestuia publicau, în ziarul raional şi
în cele republicane, pagini întregi,
zeci de articole (copia unor dintre ele se anexează), iar studioul, nou fondat, de creaţie cinematografică
„Bujor”, filma şi expedia subiecte la
diverse posturi TV naţionale şi internaţionale, de altfel, fiind primul studio
independent, creat într-o zonă de conflict armat. Unele filme le puteţi accesa
pe pagina autorului www.bbc-filmnetwork-Ion
Bujor. Un act de adevărat sacrificiu şi eroism a avut loc cu mult înainte de
război, când un grup de membri ai Frontului Popular,
condus de şeful secţiei raionale al acestuia, Ion Bujor, a oprit o coloană de
autobuse încărcate cu bandiţi smirnovişti înarmaţi până în dinţi şi beţi criţă,
care intenţionau să ajungă cu orice preţ în Găgăuzia pentru a susţine bandele separatiste de acolo. Ion Bujor,
împreună cu un grup de patrioţi, le-a barat calea preţ de câteva ore în
regiunile satelor Răscăieţi şi Palanca, forţându-i să facă cale întoarsă până dimineaţă,
ocolind tocmai prin regiunea Odesa.
Astfel a fost evitat un măcel groaznic, dat fiind faptul că tot în
acea seară sute şi chiar mii de
voluntari din Chişinău, neînarmaţi, se
îndreptau spre Găgăuzia, în frunte cu prim-ministrul de atunci Mircea Druc.
(copia ziarului se anexează)
Membrii Secţiei
Raionale a FP, condusă de domnul
Bujor, au participat activ şi la
alegerile în Sovietul Suprem din fosta
URSS, fiind în 1989 persoana de
încredere a savantului cu relevanţă mondială,
academicianul Gheorghe Ghidirim, care
a reuşit să
obţină mandatul de
deputat într-o luptă foarte dură şi complicată cu 29 de contracandidaţi, majoritatea
fiind nomenclaturişti de partid. Rolul lui Ion Bujor şi al echipei
sale a fost unul decisiv în această victorie.
Pe
parcursul anilor, onorându-şi
obligaţiunile de serviciu, de
corespondent special al Companiei de
Stat ,, Teleradio-Moldova” pentru zona de Sud-Est, devenită deja zona de
conflict Transnistria, concomitent
deţinând şi funcţia de director
al Centrului Ştiinţei şi Practicei Avansate din această
regiune, iar doamna Eremia, asistentă medicală, apoi regizor
şi producător, continua să participe
activ şi la viaţa politică a ţării. În cei peste 40 de ani de
activitate, ambii au făcut şi continuă să facă politică, economie şi creaţie.
La alegerile prezidenţiale din 1996 l-au
susţinut pe scriitorul-academician
Valeriu Matei, pentru care au votat sute de alegători, obţinând un rezultat enorm, în 1998, la alegerile parlamentare - pe
savantul cu renume mondial Gheorghe Duca, actualul preşedinte al AŞM, care a obţinut mandatul de parlamentar, iar
în 2008, pe scriitorul-academician Nicolae Dabija, fiindu-le şi persoane de
încredere. Le-am fi foarte recunoscători, dacă
şi dumnealor ar
confirma acest fapt,
punându-şi semnătura pe scrisoarea noastră. Nu mai puţin
important este şi
faptul că domnul
Ion Bujor, pe parcursul a 25 de ani, a fost corespondent special la TV naţională şi corespondent permanent la TVR 1
România, din ianuarie 1992 până în decembrie 2001, (copiile
certificatului şi a recomandării se anexează) într-o zonă
extrem de periculoasă.
Reuşea să filmeze şi să expedieze
diverse materiale nu doar pentru posturile de televiziune din Chişinău
şi Bucureşti, dar şi din alte ţări,
participând şi la
diverse festivaluri internaţionale de film
documentar. În plus, Domnia sa
reuşea să filmeze manifestaţii din capitala
republicii, să participe la diverse expediţii ecologice pe râurile Prut şi
Nistru, realizând filme distinse cu Premiul ”Antena de Aur” al Televiziunii
Naţionale şi diplome de laureat la mai
multe festivaluri naţionale şi internaţionale (copiile unor diplome se
anexează).
Din iniţiativa domnului Bujor şi
a doamnei Eremia, şi cu susţinerea subsemnaţilor, acum 15 ani, în decembrie 1998, a fost fondată Compania TV MIRADOR. Ca rezultat al acestei activităţi, au fost realizate un şir de subiecte, emisiuni TV, filme
documentare, care s-au învrednicit de diplome de laureat la diverse festivaluri
internaţionale, precum ,,Fulger”, „Expediţia Prut 98 sau o rezervaţie
spirituală a neamului”, ,, Împreună pentru un Prut curat”, 2006, ,,AŞM - la
semnificativ jubileu şi o frumoasă
aniversare ", 2011,
,,Bioregulatoare unice” etc.
Tot
din iniţiativa dumnealor, pe 28
noiembrie 2013, ziua deschiderii Summitului de la Vilnus , a fost
organizat un duplex Chișinău –Vilnus şi fondat
cenaclul ”Akademos” pe lângă Academia de Ştinţe a Moldovei. De altfel,
au avut loc deja mai multe şedinţe ale acestuia. Una dintre acestea a fost
dedicată aniversarii a 95-a de la Marea Unire din 1918
şi 25 de ani de colaborare cu savanţii AȘM (copiile avizului şi invitaţiei se anexează). În ziua
de 14 februarie 2014, la momentul
lansării cărţii protoiereului Ioan Ciuntu dedicată marelui martir al neamului românesc,
poetului Grigore Vieru, întitulata ”Aşa
l-am cunoscut”, a fost prezentat, în
absolută premieră, filmul ,,Ultima zi de
naştere a poetului Grigore Vieru”. La şedinţele care au urmat a fost
demonstrat un nou film documentar serial, diverse prelegeri
academice cu genericul ,,Arhiva de aur a AŞM”, printre acestea fiind şi
discursul scriitorului-academician Nicolae Dabija - ,,Partea Noastră de
Veşnicie - Limba Română “ dedicat sărbătorii naţionale Limba Noastră cea
Română, prelegerea academică a artistului poporului din Republica Moldova Mihai Munteanu -,,Limba Română şi Muzica“,
prelegerea ,,Ştiinţa în Republica Moldova” a academicianului Gheorghe Duca,
preşedinte al AŞM, filmele documentare ,,Imnul Forului Democrat al Românilor
din Republica Moldova”, „Gheorghe Învingătorul” dedicat marelui patriot al
neamului românesc Gheorghe Ghimpu şi persoanelor care au avut de suferit de pe
urma regimului totalitar comunist.
Un
proiect inedit realizat de către echipa noastră, condusă de Ion Bujor şi Larisa
Eremia, este şi Pelerinajul video ,,Sfintele Noastre Mănăstiri”, asupra căruia
am lucrat timp de peste douăzeci şi trei de ani. Domnul
Bujor şi doamna
Eremia, pe parcursul anilor, au
realizat zeci de proiecte, peste
1500 de subiecte şi emisiuni TV, filme documentare, care s-au învrednicit de diverse menţiuni importante,
toate acestea au fost donate bibliotecii
AŞM, inclusiv peste 1000 de casete, discuri etc. Un material mai amplu despre
gestul respectiv a fost publicat în ziarul ,,Literatura şi Arta”, nr. 5 din 30
ianuarie 2014 ( copia se anexează).
Ambii, pe parcursul anilor,
au manifestat un
comportament cu adevărat
patriotic, deşi, nici la o aniversare
din ultimii 22 de
ani de independenţă, nu s-au
învrednicit de înalte distincţii
ale acestui stat (nici ale
statului român), la baza
căruia au stat şi au
luptat pentru constituirea lui,
punându-şi viaţa în pericol,
sacrificându-se în numele
acestor idealuri sfinte. Au fost menţionaţi doar cu nişte insigne ale MAI
şi câte o medalie. Chiar dacă Ion Bujor în 1989 a obţinut titlul de „Om Emerit”, acesta este rezultatul activităţii sale pe tărâmul
cultural. Bunăoară, în 1983 i-a fost
oferită diploma Ministerului Culturii,
iar în 1988, a
devenit ,,Eminent al Culturii”. Indiscutabil că marea majoritate a patrioţilor basarabeni menţionaţi
cu înalte distincţii ale
statului român au meritat-o din plin. Însă, după noi, şi colegii noştri
sunt vrednici de astfel de distincţii.
Am
dori să accentuăm, odată în plus, că
dânşii nu sunt
doar unii dintre puţinii
telejurnalişti, sunt chiar
unicii care au filmat şi montat,
până la ora actuală,
cinci filme documentare, devenite
laureate la diverse
festivaluri internaţionale,
care demască politica
imperială rusă, ce încălca
drepturile fundamentale ale omului.
În arhiva lor personală unicat,
donată AȘM, mai
au încă un şir
de materiale video pe această tematică,
deocamdată nevalorificate din lipsa de finanţe. Faptul că
Rusia a fost recunoscută
de către CEDO
ca ţară agresor,
este şi meritul
acestora, adevăraţi eroi naţionali.
Un lucru important este şi faptul că
la toate referendumurile şi scrutinele electorale dânşii ne îndemnau să susţinem candidatura
Dumneavoastră şi a partidului.
Excelenţă,
Ambii, în
anul 2013, au
marcat frumoase aniversări, de 60
de ani şi respectiv de 55
de ani de
la naştere (la 6 iulie şi 1
iunie), totodată 40 şi respectiv 35 de ani de activitate. Considerăm că decoraţiile ar fi
o recunoaştere a
meritelor deosebite din partea
statului, un semn de profundă
gratitudine, pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Renaştere şi
Eliberare Naţională, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în
lupta pentru independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova,
pentru curajul, devotamentul şi dârzenia de care au dat şi dau dovadă şi
astăzi. O bună încurajare
pentru realizarea în continuare
cu succes a unor
noi proiecte întru
binele ţării noastre si în cadrul
programului UE-România –Ucraina-Moldova.
Apropo, dânşii lucrează şi asupra unor noi proiecte inedite în cadrul acestui program, privind
organizarea şi desfăşurarea unor festivaluri internaţionale de film documentar,
cu deschiderea unor noi rute
turistice „Imaginea tării prin arta a
şaptea – cinematografie - ş turismul rural”, „Pe urmele lui Ştefan cel Mare şi
Sfânt, de la Cetatea Albă
la Putna ”,
„Redescoperă sufletul şi frumuseţea
Prutului şi a Dunării” şi altele.
Excelenţă,
Mulţumindu-vă anticipat, rugăm să primiţi
înaltele noastre consideraţiuni în speranţa soluţionării pozitive a solicitării noastre.
Mihai
Tomov,
Mihai
Dilan,
(pensionari,
70 respectiv 65 de ani, ex-redactori ai Ziarului Raional ”Prier” din raionul
Ştefan Vodă, foşti şi actuali colegi)
Maria
Stratulat,
Ana
Cerepida,
(asistente
medicale din Orhei şi Criuleni, ex-colege ale doamnei Eremia)
Adresa
noastră: raionul Ştefan Vodă,
or. Ştefan Vodă, str. S. Lazo, 69
tel. de
contact 0794 854 50, 0676 209 80, 0785 878 07, 0693 095 00.
P.S. Suntem
convinşi că sub acest mesaj am fi putut aduna sute de semnături, dar nu am
făcut-o dintr-un
simplu motiv, deoarece faptele şi documentele vorbesc de
la sine.
P.S. Un mesaj similar a fost expediat şi Excelenţei sale, Domnului Traian Basescu, Preşedinte al
României.
14.09.2014
|
Domnului
Chiril Lucinschi,
Preşedinte al Comisiei parlamentare cultură, educaţie,
cercetare, tineret, spot şi mass-media
|
Stimate
domnule Preşedinte,
Prin prezenta
ţinem să vă informăm că aveţi
posibilitatea să mai reparaţi nişte
greşeli ale predecesorilor Dumneavoastră, după noi, foarte importante, dat
fiind faptul că este vorba despre nişte
personalităţi, care nu numai au
stat la baza constituirii acestui stat,
dar au contribuit şi contribuie la crearea unei imagini pozitive a acestuia în
lume. După douăzeci şi trei de ani de la
declararea independenţei, mulţi dintre ei sau chiar majoritatea, fiind
marginalizaţi, continuă să rămână în umbră.
Ne simţim obligaţi să vă determinăm şi
pe Dumneavoastră, cel puţin în
ceasul al doisprezecelea, să facem dreptate.
În vâltoarea
evenimentelor s-a cam uitat de acei lideri
din provincie, care la sfârşitul
anilor '80 - începutul anilor '90 organizau
manifestări cu sălile pline şi arhipline prin satele Basarabiei, fiind insultaţi şi apostrofaţi chiar de către
conaţionalii noştri. Tot prin contribuţia lor nemijlocită se umplea Piaţa Marii Adunări
Naţionale la diverse manifestări republicane,
inclusiv la ,, Marea Adunare Naţională”,
,,Podurile de Flori” etc. De cele mai dese ori ei înfruntau o sumedenie
de obstacole din partea autorităţilor
locale, pe atunci încă
sovietice, a KGB-iştilor, a
consângenilor noştri mancurtizaţi, şi nu în ultimul rând, din
partea separatiştilor, mai cu seamă cei de la Ştefan Vodă (Suvorov)
şi Căuşeni, localităţi care sunt situate
la doar 10-20 km
de Tighina şi Tiraspol şi care erau
nevoiţi să traverseze or. Tighina (Bender), deplasându-se la
diverse manifestaţii republicane, fiind permanent ameninţaţi şi provocaţi de bandiţii lui Smirnov.
Printre
aceştia se numără şi doi compatrioţi
de ai noştri,
pe care îi cunoaştem de la începutul activităţii lor, cu ei am colaborat
şi continuăm sa colaborăm. Este vorba de membrii Frontului Popular de pe atunci, membri ai Forului Democrat al Românilor din Republica
Moldova, delegaţi la primul
Congres şi autori
ai unui film despre
acest eveniment, care s-a
învrednicit cu Diplome de laureat la diverse
festivaluri internaţionale. Sunt cei, care, încă în anul 2010, au fost
înaintaţi de către
for, având şi recomandări
din partea unor personalităţi
marcante, inclusiv colonei
şi generali, pentru a fi decoraţi
cu distincţii înalte de stat, pe care
dânşii le-au meritat din plin (copiile se anexează), sperăm că documentele se
mai păstrează în arhiva Preşedinţiei şi a Parlamentului. Este
vorba de cunoscutul cineast şi
jurnalist Ion Bujor, preşedintele
Companiei TV MIRADOR, laureat al
festivalurilor internaţionale de film documentar, membru al Federaţiei Mondiale
a Jurnaliştilor, membru al BBC, şi
producătoarea şi regizorul acestei Companii, Larisa Eremia, laureată a festivalurilor
internaţionale de film documentar, membru al Federaţiei Mondiale a
Jurnaliştilor, membru al BBC - ambii participanţi la războiul de la Nistru din primăvara-vara
anului 1992. Primul, în calitate de
reporter de război, care a mers voluntar în acest război nedeclarat, iar
doamna, în calitate de asistentă medicală la Spitalul Raional
Ţinem să menţionăm,
faptul că meritul domniilor
lor nu consta
doar în participarea voluntară la acest război, ci şi la Mişcarea
de Renaştere şi Eliberare Naţională.
Bunăoară, domnul Ion Bujor a fost membru activ al Sfatului Frontului Popular din
Moldova chiar din primii ani de constituire,
preşedinte al Secţiei Raionale a FP din raionul Suvorov. Din iniţiativa
domniei sale şi cu susţinerea unui grup foarte
restrâns de compatrioţi, în mai 1990, a fost schimbată denumirea raionului din
Suvorov în Ştefan Vodă (copia ziarului „Literatura si Arta „se anexează ). După
zeci de manifestaţii de protest, a fost demolat
monumentul lui Lenin
şi înălţat monumentul
lui Ştefan Cel Mare
şi Sfânt, iar clădirea aşa numitului „RAPO”
cu patru nivele a fost transmisă Şcolii de
Arte pentru Copii ,,Maria
Bieşu” şi nu
Secţiei de Poliţie, cum preconiza
conducerea de atunci, precum şi
alte activităţi nu mai
puţin importante. Prin '89, la Suvorov , nu a fost atât de
simplu, precum la Cotovsc ,
actualmente Hânceşti, Cutuzov, azi Ialoveni sau Lazo, azi Sângerei, unde
marea majoritate a
băştinaşilor erau şi sunt moldoveni–români, deşi, au fost
şi acolo confruntări. La
Suvorov - Ștefan
Vodă, a fost nevoie de mult curaj, pentru că într-o localitate populată preponderent de cetăţeni de alte naţionalităţi, veniţi, prin
anul 1964, din diferite colţuri
ale imperiului sovietic,
pentru înălţarea oraşului Suvorov în Stepa Bugeacului, era dificil să
lansezi această iniţiativă, dar mite să o materializezi. Permanent erau telefonaţi şi
ameninţaţi cu răfuiala, deoarece era cu doi-trei ani
înaintea puciului de la
Moscova şi obţinerii Independenţei Republicii Moldova.
Practic, în acea perioadă, Secţia Raională a Frontului Popular se transformase
într-un staff, unde toata lumea se adresa după un sfat, ajutor şi susţinere.
Atunci a fost creat şi un Centru independent mass-media pentru apărarea
drepturilor omului. Membrii acestuia publicau,
în ziarul raional şi în cele
republicane, pagini întregi, zeci de articole (copia unor dintre ele se
anexează), iar studioul, nou fondat, de
creaţie cinematografică „Bujor”, filma
şi expedia subiecte la diverse posturi TV naţionale şi internaţionale, de
altfel, fiind primul studio independent, creat într-o zonă de conflict armat.
Unele filme le puteţi accesa pe pagina autorului www.bbc-filmnetwork-Ion Bujor. Un act
de adevărat sacrificiu şi eroism a avut loc cu mult înainte de război, când
un grup de membri ai Frontului Popular, condus de şeful secţiei raionale
al acestuia, Ion Bujor, a oprit o coloană de autobuse încărcate cu bandiţi
smirnovişti înarmaţi până în dinţi şi beţi criţă, care intenţionau să ajungă cu
orice preţ în Găgăuzia pentru a susţine
bandele separatiste de acolo. Ion Bujor, împreună cu un grup de
patrioţi, le-a barat calea preţ de câteva ore în regiunile satelor Răscăieţi şi
Palanca, forţându-i să facă cale
întoarsă până dimineaţă, ocolind tocmai
prin regiunea Odesa. Astfel a fost
evitat un măcel groaznic, dat
fiind faptul că tot în acea seară sute
şi chiar mii de voluntari din Chişinău, neînarmaţi, se îndreptau spre Găgăuzia, în frunte cu
prim-ministrul de atunci Mircea Druc. (copia ziarului se anexează)
Membrii Secţiei
Raionale a FP, condusă de domnul
Bujor, au participat activ şi la
alegerile în Sovietul Suprem din fosta
URSS, fiind în 1989 persoana de
încredere a savantului cu relevanţă mondială, academicianul
Gheorghe Ghidirim, care a reuşit
să obţină mandatul
de deputat într-o luptă foarte
dură şi complicată cu 29 de
contracandidaţi, majoritatea fiind
nomenclaturişti de partid. Rolul
lui Ion Bujor şi al echipei sale a fost unul decisiv în această victorie.
Pe
parcursul anilor, onorându-şi
obligaţiunile de serviciu, de
corespondent special al Companiei de
Stat ,, Teleradio-Moldova” pentru zona de Sud-Est, devenită deja zona de
conflict Transnistria, concomitent
deţinând şi funcţia de director
al Centrului Ştiinţei şi Practicei Avansate din această
regiune, iar doamna Eremia, asistentă medicală, apoi regizor
şi producător, continua să participe
activ şi la viaţa politică a ţării. În cei peste 40 de ani de
activitate, ambii au făcut şi continuă să facă politică, economie şi
creaţie. La alegerile prezidenţiale din 1996 l-au susţinut
pe scriitorul-academician Valeriu Matei,
pentru care au votat sute de alegători, obţinând un rezultat enorm, în 1998, la alegerile parlamentare - pe
savantul cu renume mondial Gheorghe Duca, actualul preşedinte al AŞM, care a obţinut mandatul de parlamentar, iar
în 2008, pe scriitorul-academician Nicolae Dabija, fiindu-le şi persoane de
încredere. Le-am fi foarte recunoscători, dacă
şi dumnealor ar
confirma acest fapt,
punându-şi semnătura pe scrisoarea noastră. Nu mai puţin
important este şi
faptul că domnul
Ion Bujor, pe parcursul a 25 de ani, a fost corespondent special la TV naţională şi corespondent permanent la TVR 1
România, din ianuarie 1992 până în decembrie 2001, (copiile
certificatului şi a recomandării se anexează) într-o zonă
extrem de periculoasă.
Reuşea să filmeze şi să expedieze
diverse materiale nu doar pentru posturile de televiziune din Chişinău
şi Bucureşti, dar şi din alte ţări,
participând şi la diverse festivaluri
internaţionale de film documentar.
În plus, Domnia sa reuşea să
filmeze manifestaţii din
capitala republicii, să
participe la diverse expediţii
ecologice pe râurile Prut şi Nistru, realizând filme distinse cu Premiul
”Antena de Aur” al Televiziunii Naţionale şi diplome de laureat la mai multe festivaluri naţionale
şi internaţionale (copiile unor diplome se anexează).
Din iniţiativa domnului Bujor şi
a doamnei Eremia, şi cu susţinerea
subsemnaţilor, acum 15 ani, în decembrie 1998, a fost fondată Compania TV MIRADOR. Ca rezultat al acestei activităţi, au fost realizate un şir de subiecte, emisiuni TV, filme
documentare, care s-au învrednicit de diplome de laureat la diverse festivaluri
internaţionale, precum ,,Fulger”, „Expediţia Prut 98 sau o rezervaţie
spirituală a neamului”, ,, Împreună pentru un Prut curat”, 2006, ,,AŞM - la
semnificativ jubileu şi o frumoasă
aniversare ", 2011,
,,Bioregulatoare unice” etc.
Tot
din iniţiativa dumnealor, pe 28 noiembrie
2013, ziua deschiderii Summitului de la Vilnus , a fost organizat un duplex Chișinău –Vilnus şi
fondat cenaclul ”Akademos” pe
lângă Academia de Ştinţe a Moldovei. De altfel, au avut loc deja mai multe
şedinţe ale acestuia. Una dintre acestea a fost dedicată aniversarii a 95-a de la Marea Unire din 1918
şi 25 de ani de colaborare cu savanţii AȘM (copiile avizului şi invitaţiei se anexează). În ziua
de 14 februarie 2014, la momentul
lansării cărţii protoiereului Ioan Ciuntu dedicată marelui martir al neamului românesc,
poetului Grigore Vieru, întitulata ”Aşa
l-am cunoscut”, a fost prezentat, în
absolută premieră, filmul ,,Ultima zi de
naştere a poetului Grigore Vieru”. La şedinţele care au urmat au fost
demonstrate filme documentare, diverse
prelegeri academice cu genericul ,,Arhiva de aur a AŞM”, printre acestea fiind
şi discursul scriitorului-academician Nicolae Dabija - ,,Partea Noastră de
Veşnicie - Limba Română “ dedicat sărbătorii naţionale Limba Noastră cea
Română, prelegerea academică a artistului poporului din Republica Moldova
Mihai Munteanu -,,Limba Română şi
Muzica“, prelegerea ,,Ştiinţa în Republica Moldova” a academicianului Gheorghe
Duca, preşedinte al AŞM, filmele documentare ,,Imnul Forului Democrat al
Românilor din Republica Moldova”, „Gheorghe Învingătorul” dedicat marelui
patriot al neamului românesc Gheorghe Ghimpu şi persoanelor care au avut de
suferit de pe urma regimului totalitar comunist.
Un
proiect inedit realizat de către echipa noastră, condusă de Ion Bujor şi Larisa
Eremia, este şi Pelerinajul video ,,Sfintele Noastre Mănăstiri”, asupra căruia
am lucrat timp de peste douăzeci şi doi de ani.
Domnul Bujor şi
doamna Eremia, pe parcursul
anilor, au realizat zeci de proiecte, peste 1500 de subiecte şi
emisiuni TV, filme documentare, care s-au
învrednicit de diverse menţiuni importante, toate acestea au fost donate bibliotecii AŞM, inclusiv
peste 1000 de casete, discuri etc. Un material mai amplu despre gestul
respectiv a fost publicat în ziarul ,,Literatura şi Arta”, nr. 5 din 30
ianuarie 2014 ( copia se anexează).
Ambii, pe parcursul anilor,
au manifestat un
comportament cu adevărat
patriotic, deşi, nici la o aniversare
din ultimii 22 de
ani de independenţă, nu s-au
învrednicit de înalte distincţii
ale acestui stat, la
baza căruia au
stat şi au luptat pentru constituirea lui, punându-şi viaţa
în pericol, sacrificându-se în
numele acestor idealuri
sfinte. Au fost menţionaţi doar
cu nişte insigne ale MAI şi câte o medalie. Chiar dacă Ion Bujor în 1989 a obţinut titlul
de „Om Emerit”, acesta este rezultatul activităţii sale pe tărâmul
cultural. Bunăoară, în 1983 i-a fost
oferită diploma Ministerului Culturii,
iar în 1988, a
devenit ,,Eminent al Culturii”. Considerăm că şi colegii noştri sunt vrednici
de înalte distincţii.
Am
dori să accentuăm, odată în plus, că
dânşii nu sunt
doar unii dintre puţinii
telejurnalişti, sunt chiar
unicii care au filmat şi montat,
până la ora actuală,
cinci filme documentare, devenite
laureate la diverse
festivaluri internaţionale, care demască
politica imperială rusă, ce încălca drepturile fundamentale ale
omului. În arhiva lor personală unicat, donată AŞM, mai au încă
un şir de materiale
video pe această tematică, deocamdată nevalorificate din lipsa de
finanţe. Faptul că Rusia a
fost recunoscută de
către CEDO ca
ţară agresor, este
şi meritul acestora, adevăraţi eroi
naţionali.
Excelenţă,
Ambii, în
anul 2013, au
marcat frumoase aniversări, de 60
de ani şi respectiv de 55
de ani de
la naştere (la 6 iulie şi 1
iunie), totodată 40 şi respectiv 35 de ani de activitate. Considerăm că decoraţiile ar fi
o recunoaştere a
meritelor deosebite din partea
statului, un semn de profundă
gratitudine, pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Renaştere şi
Eliberare Naţională, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu manifestate în
lupta pentru independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova,
pentru curajul, devotamentul şi dârzenia de care au dat şi dau dovadă şi
astăzi. O bună încurajare
pentru realizarea în continuare
cu succes a unor
noi proiecte întru
binele ţării noastre si în cadrul
programului UE-România –Ucraina-Moldova.
Apropo, dânşii lucrează şi asupra unor noi proiecte inedite în cadrul acestui program, privind
organizarea şi desfăşurarea unor festivaluri internaţionale de film documentar,
cu deschiderea unor noi rute
turistice „Imaginea tării prin arta a
şaptea – cinematografie - şi turismul rural”, „Pe urmele lui Ştefan cel Mare şi
Sfânt, de la Cetatea Albă
la Putna ”,
„Redescoperă sufletul şi frumuseţea
Prutului şi a Dunării” şi altele.
Excelenţă,
Mulţumindu-vă anticipat, rugăm să primiţi
înaltele noastre consideraţiuni în speranţa soluţionării pozitive a solicitării noastre.
Mihai
Tomov,
Mihai
Dilan,
(pensionari,
70 respectiv 65 de ani, ex-redactori ai Ziarului Raional ”Prier” din raionul
Ştefan Vodă, foşti şi actuali colegi)
Maria
Stratulat,
Ana
Cerepida,
(asistente
medicale din Orhei şi Criuleni, ex-colege ale doamnei Eremia)
Adresa
noastră: raionul Ştefan Vodă,
or. Ştefan Vodă, str. S. Lazo, 69
tel. de
contact 0794 854 50, 0676 209 80, 0785 878 07, 0693 095 00.
P.S. Suntem
convinşi că sub acest mesaj am fi putut aduna sute de semnături, dar nu am
făcut-o dintr-un simplu motiv, deoarece faptele şi documentele vorbesc de la
sine.
P.S. Un mesaj similar a fost expediat şi Excelenţei sale, Domnului Nicolae Timofte,
Preşedinte al Republicii Moldova.