Excelenţei sale, Domnului Nicolaie Timofte, Preşedintele Republicii Moldova
03/03/2014
Excelenţei sale, Domnului Nicolaie
Timofte,
Preşedintele Republicii Moldova
|
|
Excelenţă,
Prin prezenta ţinem să vă informăm că
aveţi posibilitatea să mai reparaţi nişte greşeli ale predecesorilor
dumneavoastră, după noi foarte
importante, dat fiind faptul că este vorba despre nişte personalităţi, care nu numai
că au stat la baza constituirii acestui stat, dar au contribuit şi mai
contribuie în continuare la crearea unei
imagini pozitive a acestuia în lume. Deşi au trecut deja peste douăzeci
şi doi de ani de la declararea independenţei,
mulţi dintre ei sau chiar majoritatea, fiind marginalizaţi, continuă să
rămână în umbră. Chiar de la bun început noi,
subsemnaţii, vă comunicăm că nici în anii 90 nu am împărtăşit şi nu împărtăşim
nici azi unele idei pe care le împărtăşeau
şi le împărtăşesc acele
persoane despre care va fi vorba mai jos. Oricum, ne simţim obligaţi să vă îndemnăm
şi pe dumneavoastră, măcar în ceasul al
doisprezecelea să facem dreptate.
În vâltoarea evenimentelor s-a cam uitat de acei lideri din
provincie, care la sfârşitul anilor 80 începutul anilor 90 organizau
sălile pline şi arhipline prin satele republicii, fiind insultaţi şi apostrofaţi chiar de către conaţionalii noştri. Tot cu contribuţia
nemijlocită a domniilor sale se umplea Piaţa Marii Adunări Naţionale
la diverse manifestări republicane,
inclusiv la ,, Marea Adunare Naţională”,
,,Podurile de Flori” etc. Înfruntând
şi o sumedenie de obstacole din partea
autorităţilor locale, pe atunci încă
sovietice, a KGB-iştilor, a
consângenilor noştri mancurtizaţi, şi nu în ultimul rând din
partea separatiştilor, mai cu seamă cei de la Ştefan Vodă (Suvorov)
şi Căuşeni, care erau nevoiţi să traverseze
or. Tighina (Bender), deplasându-se la diverse manifestări republicane,
fiind permanent ameninţaţi şi provocaţi
de bandiţii lui Smirnov.
Printre aceştia se numără şi doi
compatrioţi de ai noştri
pe care ii cunoastem de la inceputul activitatii lor si cu care am colaborat si
contiuăm sa colaborăm,este vorba de membrii ai
Forumului Democrat al Românilor din Republica Moldova, delegaţi la
primul Congres şi
autori ai unui film
despre acest eveniment.
Sunt cei, care încă în anul 2010
au fost
înaintaţi de către
forum, având şi recomandări
din partea unor personalităţi
marcante, inclusiv colonei
şi generali, pentru a fi decoraţi
cu distincţii înalte de
stat, pe care dânşii le-au meritat din plin (copiile
se anexează). Este vorba
de cunoscutul cineast şi jurnalist Ion Bujor, preşedintele Companiei TV MIRADOR, laureat al festivalurilor internaţionale de
film documentar, membru al Federaţiei Mondiale a Jurnaliştilor, membru al
BBC, şi producătoarea şi
regizoarea acestei Companii, Larisa
Eremia, laureată a
festivalurilor internaţionale de film documentar, membru al Federaţiei Mondiale
a Jurnaliştilor, membru al BBC, ambii participanţi la războiul de la Nistru din primăvara-vara
anului 1992. Primul în calitate de
corespondent de război, care a mers
ca voluntar în acest război nedeclarat,
iar doamna în calitate de asistentă medicală la Spitalul Raional din Criuleni,
secţia de traumatologie, care activa în regim de situaţii excepţionale,
efectuând non stop zeci şi sute de operaţii complicate şi unice combatanţilor.
Nu mai
puţin important este şi
faptul că atunci majoritatea secţiilor spitalului au
fost evacuate în satul Cruglic, rămânând
doar secţia de traumatologie, de chirurgie şi de reanimare. Printre medicii şi
asistentele medicale, care au rămas benevol, a fost şi doamna
Eremia.
Ţinem să menţionăm faptul
că meritul domniilor sale
nu este doar
în participarea voluntară la acest război, dar şi
la Mişcarea de Eliberare
Naţională. Bunăoară, domnul Ion
Bujor a fost membru activ al Sfatului
Frontului Popular din Moldova, chiar din primii ani de constituire, preşedintele Secţiei Raionale a FP din
raionul Suvorov. Din iniţiativa domniei sale şi cu susţinerea unui grup
foarte restrâns de compatrioţi, în mai
1990 a fost schimbată denumirea raionului din Suvorov în Ştefan Vodă (copia
ziarului „Literatura si Arta „se anexează ). După zeci de manifestări de
protest, a fost demolat monumentul lui
Lenin şi înălţat
monumental lui Ştefan Cel
Mare şi Sfânt, iar
clădirea aşa numitului „RAPO” cu
patru nivele a fost transmisă Şcolii de
Arte pentru Copii ,,Maria
Bieşu” şi nu Secţiei de Poliţie, cum preconiza
conducerea de atunci, precum şi
alte activităţi nu mai
puţin importante. Prin '89 la
Suvorov nu a fost atât de simplu, precum la Cotovsc, actualmente Hânceşti, Cutuzov,
azi Ialoveni sau Lazo- Sângerei, unde
marea majoritate a
băştinaşilor erau şi sunt moldoveni–români, deşi şi acolo au fost probabil suficiente confruntări. La
Suvorov - Ștefan Vodă a
fost nevoie de mult curaj, pentru că într-o localitate populată preponderent de cetăţeni de alte naţionalităţi, veniţi prin
anul 1964 din diferite colţuri
ale imperiului sovietic
pentru înălţarea oraşului Suvorov în Stepa Bugeacului, era dificil să
lansezi această iniţiativă, dar mite să o materializezi. Permanent erau telefonaţi şi
ameninţaţi cu răfuiala, deoarece era cu doi-trei ani
înaintea puciului de la Moscova şi obţinerii Independenţei.Practic, în acea
perioadă Secţia Raională a Frontului Popular se transformase într-un staff, unde
toata lumea se adresa după un sfat, ajutor şi susţinere. Atunci s-a creat şi un
Centru independent mass-media pentru apărarea drepturilor omului. Membrii
acestuia editau în ziarul raional şi în ziarele republicane pagini întregi,
zeci de articole, iar studioul nou creat „Bujor” filma şi expedia subiecte la
diverse posturi TV naţionale şi internaţionale, de altfel, fiind primul studio
independent creat într-o regiune cu condiţii speciale.
Membrii Secţiei Raionale
a FP, condusă de domnul Bujor, au participat activ şi la alegerile în Sovietul Suprem din fosta URSS, fiind în 1989 per-soana de
încredere a savantului cu renume mondial, academicianul
Gheorghe Ghidirim, care a reuşit
să obţină mandatul
de deputat într-o luptă foarte
dură şi complicată cu 29 de
contracandidaţi, majoritatea fiind nomenclaturişti
de partid.
Rolul lui Ion Bujor şi a echipei sale a fost unul decisiv în această victorie.
Pe parcursul anilor, onorându-şi
obligaţiunile de serviciu de
corespondent special al Companiei de Stat
,, Teleradio-Moldova” pentru zona de Sud-Est, devenită deja zona de conflict
Transnistria, precum şi de director al Centrului Ştiinţei şi Practicei Avansate
din această regiune, acesta fiind primul și unicul în republică
organizat tot din inițiativa
domnului Bujor. Iar doamna Eremia, asistentă medicală, apoi regizoare
şi producătoare, continua să participe
activ şi la viaţa politică a ţării. Practic, în cei peste 40 de ani de activitate dânșii au făcut și continuă să facă și
politică și economie, și creație. Au susţinut la alegerile prezidenţiale şi parlamentare pe scriitorul-academician Valeriu
Matei, în 1996, iar în 1998 la alegerile
parlamentare - pe savantul cu renume mondial Gheorghe Duca, actualul preşedinte
al AŞM, în 2008 pe scriitorul-academician Nicolae Dabija, fiindu-le şi persoane de
încredere. Le-am fi foarte recunoscători
dacă şi dumnealor
ar confirma acest
fapt măcar printr-o
semnătură pe scrisoarea noastră.
Nu mai puţin important
este şi faptul
că, deşi domnul
Ion Bujor, fiind corespondent
special pe parcursul a 25 de ani al TV naţionale şi corespondent
permanent al TVR 1 România, din ianuarie 1992 până în decembrie
2001, într-o zonă extrem
de periculoasă, reuşea să filmeze şi să expedieze
diverse materiale nu numai pentru Televiziunea din Chişinău şi de la Bucureşti, dar şi pentru
alte ţări, participând şi la
diverse festivaluri internaționale de
film documentar. Domnia sa reuşea
să mai
filmeze manifestări din capitala republicii,
să participe la diverse expediţii ecologice pe râurile Prut și Nistru, realizând filme care au obținut ”Antena de Aur” la Televiziunea Națională și diplome internaționale
(copiile diplomelor se anexează).
Din iniţiativa
domnului Bujor şi a doamnei Eremia a fost fondată acum 15 ani, în decembrie
1998, Compania TV MIRADOR. Ca rezultat al acestei activităţi au fost
filmate şi montate un şir de subiecte, emisiuni TV, filme documentare, care s-au
învrednicit de diplome de laureat la diverse festivaluri internaţionale, printre
acestea fiind: ,,Fulger”, „Expediţia
Prut 98 sau o rezervaţie spirituală a neamului”, ,, Împreună pentru un Prut
curat”, ,,ASM - la semnificativ jubileu
şi o frumoasă aniversare”, ,,Bioregulatoare unice”, etc.
Recent, tot dumnealor au lansat iniţiativa de a organiza
pe 28 noiembrie, ziua deschiderii Summitului de la Vilnus, un duplex Chișinău –Vilnus și a fonda un cenaclu ”Akademos”, care va funcționa permanent, organizând deja trei sedințe și manifestări de amploare dedicate aniversarii a 95-a de la Marea Unire din 1918 și 25 de ani de colaborare cu savanții AȘM. La lansarea de carte, din 14
februarie, a protoiereului Ioan Ciuntu dedicată
lui Grigore Vieru întitulata ”Așa l-am cunoscut” copia (Leteratura si Arta) se anexează au
fost prezentate în absolută premieră un ciclu de filme documentare,
diverse prelegeri academice cu genericul ,,Arhiva de aur a AŞM”. Printre
acestea a fost şi discursul scriitorului-academician Nicolae Dabija ,,Partea
Noastră de Veşnicie - Limba Română “ dedicat sărbătorii naţionale Limba Noastră
cea Română, prelegerea academică a artistului poporului din Republica Moldova
Mihai Munteanu ,,Limba Română şi
Muzica“, prelegerea ,,Ştiinţa în Republica Moldova” a academicianului Gheorghe
Duca, preşedinte al AŞM, filmele documentare ,,Imnul Forumului Democrat al
Românilor din Republica Moldova,, ,”
Gheorghe Învingătorul”, dedicat marelui patriot al neamului românesc, Gheorghe
Ghimpu.
Un proiect inedit şi unic este şi Pelerinajul video ,,Sfintele Noastre Mănăstiri”, care va fi
lansat de către Ion Bujor şi Larisa
Eremiea, asupra căruia au lucrat peste douăzeci de ani. In acei peste 40 de ani,
colectivul de creaţie
condus de domnul
Bujor şi doamna
Eremia a realizat
peste 90 de proiecte, inclusiv filme documentare, au făcut o donaţie
impunătoare, aproximativ 1000 de casete, discuri, etc. (se anexează Literatura și Arta nr. 5 din 30 ianuarie 2014). Deşi au
manifestat un comportament
cu adevărat patriotic, cu
regret însă, nici
la o aniversare din
ultimii peste 20 de ani nu
s-au mai învrednicit
de înalte distincţii ale
acestui stat, la baza
căruia nu pur
şi simplu au
stat, dar au luptat pentru el, punându-şi viaţa
în pericol, sacrificându-se în
numele unor idealuri sfinte.
Au fost menţionaţi doar cu nişte insigne ale MAI şi cu câte o
medalie,chiar dacă Ion Bujor a obtinut titlul de „Om Emerit” in 1989 este
rezultatul activitatii sale pe tarimul cultural ,asa bunăoară in 1983 sa
invrednicit cu diploma Ministerul Culturei iar in 1988 a devenit Emenent al
Culturei. Nu negăm faptul că marea
majoritate a celor
menţionaţi cu înalte distincţii
de stat, inclusiv deputaţii din
ultimul legislativ al imperiului sovietic şi cei care au semnat actul de
independenţă, n-au meritat, dar
fiţi de acord
că au meritat-o
şi ei din plin.
Vrem să accentuăm încă
odată că dânșii nu sunt numai
unii din
puţinii telejurnalişti, dar
chiar unicii care au filmat şi
montat până la ora
actuală deja cinci
filme documentare, devenite laureate
la diverse festivaluri
internaţional, care demască politica
imperială rusă. În
arhiva lor personală unicat, donată AȘM, mai au
încă o serie de
materiale video cu o
diversă tematică, dar deocamdată
nevalorificate. Faptul că Rusia a
fost recunoscută de
către CEDO ca
ţară agresor este
şi meritul acestora, adevăraţi eroi naţionali.
Cu regret însă,
din motive necunoscute până în prezent, nu
au fost decoraţi.
Sperăm ca
documentele, depuse acum trei ani se mai pastreaza in arhivile Departamentului
respectiv al Aparatului Presedintelui si a Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi
mass-media . Pentru orice eventualitate noi anexăm copiile.
Excelenţă,
Ambii, în anul 2013,
au marcat frumoase
aniversări, de 60 de ani şi
respectiv de 55 de
ani de la
naştere (la 6 iulie şi 1 iunie), totodată 40 şi respectiv 35 de ani de
activitate. Considerăm că
decoraţiile ar fi o
recunoaştere a meritelor
deosebite din partea Statului Romin , cetăţeni ai cărora sunt,
o bună
încurajare pentru realizarea
cu succes a unor
noi proiecte pentru
binele ţării noastre si în cadrul
programului UE România –Ucraina-Moldova.
Apropo, dânşii lucrează şi asupra unor noi proiecte în cadrul acestui
program „Imaginea tării prin arta a șaptea și turismul
rural”, „Pe urmele lui Ştefan cel Mare și Sfânt, de la Cetatea Albă la Putna”, „Redescoperă
frumusetia Prutului și a
Dunării” și altele, prin
organizarea și desfăşurarea
unor festivaluri internaționale de film documentar și rute turistice.
Excelenţă,
Mulţumindu-vă
anticipat, rogăm să primiţi înaltele noastre consideraţiuni în speranţa soluţionării
pozitive a solicitării noastre.
Mihai Tomov,
Mihai Dilan ,
Pensionari,ex-redactori
al ziarului raional ”Prier”,
P.S. Suntem convinşi
că sub acest mesaj am fi putut aduna sute de semnături, dar nu am făcut-o
dintr-un simplu motiv, că faptele și documentele vorbesc de la sine.
P.P.S. Sperăm că și academicienii cu renume mondial Gheorghe Duca, Gheorghe
Ghidirim, Nicolae Dabija ,Valeriu Matei ne vor susține sau vor face o adresare aparte.
Autorii